Știți? Numai cele trei etape ale lucrării împreună sunt lucrarea completă a lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii

Revelația profețește: „Eu sunt Alfa şi Omega[c], Cel Dintâi şi Cel De Pe Urmă, Începutul şi Sfârşitul.” (Apocalipsa 22:13). (NTLR®)

Atotputernicul Dumnezeu spune: „Lucrarea de gestionare a omenirii este împărțită în trei etape, ceea ce înseamnă că lucrarea de mântuire a omenirii este împărțită în trei etape. Aceste trei etape nu includ lucrarea de creare a lumii, dar sunt mai degrabă cele trei etape ale lucrării din Epoca Legii, Epoca Harului și Epoca Împărăției.”

Întrebarea 11: Tu mărturisești că Dumnezeu Atotputernic exprimă adevărul și că El Își îndeplinește lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, dar eu cred că a noastră credință în Domnul Isus și acceptarea lucrării Duhului Sfânt înseamnă că am experimentat deja lucrarea judecății lui Dumnezeu. Iată cuvintele Domnului Isus ca dovadă: „Pentru că dacă nu plec, Apărătorul nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată cu privire la păcat, la dreptate şi la judecată” (Ioan 16:7-8). Noi credem că, deși Domnul Isus a făcut lucrarea de răscumpărare, după ce El S-a ridicat la ceruri în ziua de Rusalii, Duhul Sfânt S-a pogorât și a lucrat în oameni: „[…] dovedi lumea vinovată cu privire la păcat, la dreptate şi la judecată.” Ar trebui să fie lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă, așadar, ceea ce aș dori să caut este care sunt exact diferențele dintre lucrarea judecății din zilele de pe urmă îndeplinită de Dumnezeu Atotputernic și lucrarea Domnului Isus?

Răspuns:

Din moment ce recunoașteți că ceea ce a făcut Domnul Isus a fost lucrarea de răscumpărare, iar El ne-a adus calea pocăinței: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape!” (Matei 4:17), atunci pe ce v-ați bazat când ați stabilit că Duhul Sfânt a venit de Rusalii să facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă? V-ați bazat doar pe ce a spus Domnul Isus: „Pentru că dacă nu plec, Apărătorul nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată cu privire la păcat, la dreptate şi la judecată” (Ioan 16:7-8). Îndrăzniți să fiți siguri că lucrarea făcută de Duhul Sfânt a fost lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. Există vreo dovadă conform cuvântului lui Dumnezeu? A spus vreodată Domnul Isus „Duhul Sfânt a venit. Ceea ce face El este lucrarea de judecată în zilele de pe urmăˮ? Domnul Isus nu a spus asta niciodată. Domnul Isus a spus clar: „Iar dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:47-48). Domnul Isus a subliniat foarte clar faptul că judecata nu este lucrarea Lui. Domnul Isus va exprima adevărul pentru a face lucrarea de judecată când Se va întoarce în zilele de pe urmă. Pentru siguranță, este greșit să ne referim la lucrarea Duhului Sfânt în Epoca Harului ca la lucrarea de judecată a lui Dumnezeu. Bineînțeles, ca să ne mărturisim cu adevărat păcatele și să ne căim, avem nevoie de mișcare, luminarea și iluminarea Duhului Sfânt. Totuși, mărturisitul și căitul în lacrimi amare în fața Domnului sunt rezultatul lucrării Duhului Sfânt, care e întru totul diferită de lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Efectul obținut este acela de a-l face pe om să mărturisească, să se pocăiască și să se califice pentru a se bucura de harul lui Dumnezeu. Nu este efectul obținut prin judecata lui Dumnezeu în zilele de pe urmă – de a fi purificat și desăvârșit. Lucrarea Duhului Sfânt din Epoca Harului este diferită de lucrarea Duhului Sfânt în zilele de pe urmă. Aceasta este legată direct de efectul și scopul pe care Dumnezeu intenționează să-L atingă în fiecare etapă a lucrării Sale. Să citim două pasaje din e cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și vom înțelege ce înseamnă, cu adevărat, judecata.

Domnul bate: fecioare înțelepte, deschideți ușa și întâmpinați-L

Astăzi, dezastrele sunt abundente. Acesta este momentul crucial pentru ca noi să salutăm întoarcerea Domnului. Mulți oameni doresc ca Domnul să coboare cu nori și să-i răpească în împărăția cerească. Cu toate acestea, neglijează aceste două versete: „La miezul nopţii a răsunat un strigăt: «Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!»” (Matei 25:6). (NTLR®) și : „Iată, Eu stau la uşă şi bat! Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el şi voi mânca cu el, şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20). (NTLR®) Dacă Domnul vine doar pe nori, atunci cum se vor împlini profețiile „La miezul nopţii a răsunat un strigăt” și „Eu stau la uşă şi bat” și cum va bate Domnul? Evident, din aceste două versete, putem vedea că atunci când Domnul se va întoarce, El va vorbi cuvinte și că atunci când fecioarele înțelepte vor auzi vocea lui Dumnezeu, vor putea să deschidă ușa inimii lor pentru a-l întâmpina pe Domnul și a sărbători cu El. Acum, Domnul Isus s-a întors deja. El este Atotputernicul Dumnezeu întrupat și a exprimat milioane de cuvinte pentru a face o nouă etapă de lucru. Prin rostirile Domnului întors, mulți oameni au recunoscut vocea lui Dumnezeu. Drept urmare, ei l-au întâmpinat pe Domnul și au sărbătorit cu El. Așadar, ați dori să auzi vocea lui Dumnezeu și să-l întâmpinați pe Domnul în curând?

Cuvântul lui Dumnezeu „Practicaˮ (4)

Devotional zilnic „Practicaˮ (4)

Muzică creștină „Schimbările firii sunt, în principal, schimbări ale naturii omului”

Cantari crestine noi „Schimbările firii sunt, în principal, schimbări ale naturii omului”

Transformarea firii este
o transformare a naturii omului.
Natura lui nu se vede în comportament.
Ea implică valoarea și sensul vieții,
valorile și concepțiile-omului asupra vieții,
lucruri profunde din suflet, esența omului.
Oricum s-ar schimba oamenii sau lucrurile
sau de lumea s-ar întoarce cu capul în jos,
de ești ghidat dinăuntru de-adevăr,
iar acest adevăr prinde rădăcini,
și dac-ale lui Dumnezeu cuvinte-ți îndrumă viața,
aprecierile și experiența,
atunci te-ai transformat pe deplin,
atunci te-ai transformat pe deplin.

Eliberarea din încercuirea strânsă a Satanei

de Zhao Gang, China

Era un frig pătrunzător în noiembrie anul trecut în nord-estul Chinei, zăpada care cădea pe pământ nu se topea deloc și mulți dintre cei care ieșeau afară erau atât de înfrigurați încât își băgau mâinile la subraț și mergeau cu grijă, cu spatele aplecat. Cu o zi înainte, la primele ore ale dimineții, vântul bătea dinspre nord-vest când eu, cumnatul meu și soția lui, împreună cu vreo duzină de frați și surori, stăteam pe patul călduros din locuința mea. Toți aveau o copie din Biblie lângă ei și în mână fiecare ținea o copie a cărții conținând cuvintele lui Dumnezeu, Judecata începe cu Casa lui Dumnezeu. Două surori din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic aveau părtășie despre adevărul privind cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu. În timpul părtășiei, cele două surori desenau imagini ale celor trei etape ale lucrării: „Lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a omenirii poate fi împărțită în trei etape. Din Epoca Legii în Epoca Harului și apoi în Epoca Împărăției, fiecare etapă a lucrării este mai înaltă și mai profundă decât etapa anterioară. Lucrarea înfăptuită în zilele de pe urmă este etapa finală a lucrării, în care Dumnezeu exprimă cuvinte pentru a judeca și curăți omul…” Am încuviințat din cap în timp ce ascultam, iar inimile noastre s-au umplut de lumină: cine ar fi crezut că planul de gestionare al lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii ar putea avea atât de multe taine! În afară de Dumnezeu Însuși, cine altcineva ar putea vorbi atât de clar despre tainele acestor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu? Aceasta este cu adevărat lucrarea lui Dumnezeu! Am avut părtășie până în seara zilei următoare și întregul nostru grup și-a exprimat dorința de a căuta și a cerceta lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă.

Video de mărturie creștină „Lanțurilefaimei și câștigului”

Gen: Mărturii de viață bisericească

Durată: 25 minute 22

An: 10 august 2020

Sinopsis:

Protagonistul este un conducător al bisericii și, deși se sacrifică plin de înflăcărare pentru Dumnezeu, e controlat de firea lui satanică de a lupta pentru faimă și câștig. Se compară mereu cu alți frați și surori când își face datoria și nu-și asumă responsabilitatea pentru lucrarea bisericii. La alegerile bisericii, în mod voit, el nu-l votează pe un frate care e mai bun decât el, doar din invidie. Grație judecății și mustrării cuvintelor lui Dumnezeu, el vede că renumele și statutul sunt doar lanțurile invizibile ale Satanei, care leagă omenirea, și că, urmărind acele lucruri, el urmează o cale potrivnică lui Dumnezeu. Ajunge să se urască și să-și regrete acțiunile și începe să se concentreze pe căutarea adevărului și pe a-și face datoria bine. Iar, în cele din urmă, e eliberat din lanțurile faimei și câștigului.

Cuvântul lui Dumnezeu „Ce perspectivă trebuie să aibă credincioșiiˮ

Domnul Isus S-a întors și speranța sfinților de milenii s-a îndeplinit în sfârșit

Dumnezeu Atotputernic spune: „De câteva mii de ani, omenirea a năzuit să poată fi martora sosirii Mântuitorului. Omenirea a năzuit să-L vadă pe Isus Mântuitorul pe un nor alb în timp ce coboară, în carne şi oase, printre cei care au tânjit după El şi L-au aşteptat de mii de ani. Omenirea şi-a dorit ca Mântuitorul să Se reîntoarcă şi să fie reunit cu poporul, şi anume ca Isus Mântuitorul să Se întoarcă la oamenii de care El a fost despărţit de mii de ani. Şi omenirea speră că El va face din nou lucrarea de răscumpărare pe care a făcut-o în rândul iudeilor, că va fi milostiv şi iubitor faţă de oameni, că va ierta păcatele oamenilor, că va îndura păcatelor oamenilor şi chiar le va îndura toate fărădelegile şi că va izbăvi omenirea de păcate. Ei năzuiesc ca Isus Mântuitorul să fie la fel ca înainte – un Mântuitor care este iubitor, înţelegător şi venerabil, care nu este niciodată mânios pe oameni şi care nu le face niciodată reproşuri oamenilor. Acest Mântuitor iartă şi îndură toate păcatele omenirii, şi chiar moare pe cruce pentru omenire încă o dată. De la plecarea lui Isus, discipolii care L-au urmat şi toţi sfinţii care au fost izbăviţi graţie numelui Său, L-au jelit şi L-au aşteptat cu disperare. Toţi cei care au fost mântuiţi de harul lui Isus Hristos în Epoca Harului au tânjit după acea zi plină de bucurie din zilele de pe urmă, când Isus Mântuitorul soseşte pe un nor alb şi apare printre oameni. Bineînţeles, aceasta este şi dorinţa colectivă a tuturor celor care acceptă astăzi numele de Isus Mântuitorul. În tot universul, toţi aceia care au auzit de izbăvirea lui Isus Mântuitorul şi-au dorit cu disperare sosirea subită a lui Isus Hristos, pentru a împlini cuvintele lui Isus pe când se afla pe pământ: „Voi sosi aşa cum am plecat.ˮ Omenirea crede că, după crucificare şi înviere, Isus S-a întors în ceruri pe un nor alb şi că Şi-a ocupat Locul la dreapta Celui Prea Înalt. Omenirea crede că, în mod similar, Isus va coborî din nou pe un nor alb (norul acesta se referă la norul pe care a călătorit Isus când S-a întors în cer), printre cei care au tânjit cu disperare după El de mii de ani, şi că El va avea înfățișarea și hainele iudeilor.” Fragment din „Cuvântul Se arată în trup”

Cântare creștină „Aforisme despre credința în Dumnezeu” Videoclip muzical

Cea mai de bază parte a credinței în Dumnezeu
e să citești cuvintele lui Dumnezeu zilnic.
Iar exercițiul zilnic necesar
E să te rogi la Dumnezeu și să meditezi asupra ta.
Ideea principală a credinței e să practici adevărul
și ca acțiunile tale să se bazeze pe principii.
În credința în Dumnezeu, regula este
să îți faci datoria cu loialitate
ca să duci la bun sfârșit însărcinarea dată de Dumnezeu.
Când ai iubire pentru Dumnezeu, atunci crezi cu adevărat în Dumnezeu.
Să-L iubești pe Dumnezeu te face cinstit și nobil.
Dacă tu continui să-L iubești pe Dumnezeu și să-ți trăiești viața pentru El,
nu vei cunoaște niciodată regretul.
Doar cei care-L iubesc cu adevărat
pe Dumnezeu Îi pot fi martori și-L pot preamări.
Așa e: nimic nu înseamnă mai mult și nimic nu e mai binecuvântat
decât să-L iubești pe Dumnezeu, decât să-L iubești pe Dumnezeu.

Întrebarea 10: Este scris clar în Biblie că Domnul Isus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și toți cei care cred în Domnul cred, de asemenea, că Domnul Isus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Și, totuși, tu mărturisești că Hristos întrupat este manifestarea lui Dumnezeu, că este Dumnezeu Însuși. Așadar, este Hristos întrupat cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, sau este Dumnezeu Însuși?

Răspuns:

Este Hristos întrupat Dumnezeu Însuși sau Fiul lui Dumnezeu? Aceasta este cu adevărat o problemă pe care cei mai mulți credincioși în Dumnezeu nu o înțeleg. Când Domnul Isus întrupat a venit să facă lucrarea de răscumpărare a omenirii, Dumnezeu a devenit Fiul omului, arătându-Se și săvârșind lucrarea printre oameni. El nu doar a deschis Epoca Harului, ci a și inițiat o epocă nouă în care Dumnezeu a venit personal în lumea oamenilor ca să trăiască alături de ei. Cu multă adorație, omul L-a numit pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În acea vreme, Duhul Sfânt a fost, de asemenea, martor la faptul că Domnul Isus este Fiul preaiubit al lui Dumnezeu, iar Domnul Isus L-a numit pe Dumnezeu, Tată ceresc. Ca atare, omul a crezut că Domnul Isus era Fiul lui Dumnezeu. Astfel, a apărut noțiunea acestei relații Tată-Fiu. Și acum, să ne gândim puțin. Dumnezeu spune undeva în Geneză că are un fiu? În timpul Epocii Harului, a spus Iahve Dumnezeu vreodată că are un fiu? Acest lucru dovedește că există un singur Dumnezeu și că nu putem să ne referim la nicio relație Tată-Fiu. Unii ar putea să întrebe de ce a spus Domnul Isus, în timpul Epocii Harului, că El este Fiul lui Dumnezeu? Era Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu sau Dumnezeu Însuși? Puteți să spuneți că e o chestiune pe care noi, credincioșii am tot dezbătut-o de-a lungul veacurilor. Oamenii simt contradicția inerentă din această chestiune, dar nu știu cum s-o explice. Domnul Isus este Dumnezeu, dar este și Fiul lui Dumnezeu, așadar, există și un Dumnezeu Tatăl? Oamenii sunt și mai puțin capabili să explice această chestiune. În ultimele două milenii, foarte puțini au recunoscut că Domnul Isus Hristos este Dumnezeu Însuși, că este arătarea lui Dumnezeu. De fapt, acest lucru este consemnat clar în Biblie. În Ioan 14:8, Filip L-a întrebat pe Domnul Isus: „Doamne, arată-ni-L pe Tatăl şi ne este de ajuns!” Deci, în acea vreme, cum i-a răspuns Domnul Isus lui Filip? Își amintește cineva? Domnul Isus i-a spus lui Filip: „De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filip? Cel ce M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum de spui: «Arată-ni-L pe Tatăl?!» Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le spun de la Mine, ci Tatăl, Care locuieşte în Mine, Îşi face lucrările Lui. Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl în Mine! Dacă nu, credeţi măcar datorită lucrărilor înseşi!” (Ioan 14:9-11). Aici, Domnul Isus a spus foarte clar: „Cel ce M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl.” După cum vedeți, Domnul Isus este arătarea lui Dumnezeu Însuși. Domnul Isus nu a spus aici că El are cu Dumnezeu o relație de Tată-Fiu. El a spus doar, „Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine” „Eu şi Tatăl una suntem” (Ioan 10:30). Deci, conform cuvintelor Domnului Isus, nu putem să confirmăm că Domnul Isus este Dumnezeu Însuși, că există un singur Dumnezeu și că nu putem vorbi despre o relație Tată-Fiu?